Maimuta paianjen (Ateles fusciceps robustus)
Habitat: Păduri tropicale din America de Sud
Hrană: Omnivor
Cu membrele sale lungi și coada prehensilă extrem de sensibilă—care funcționează aproape ca un al cincilea membru—maimuța păianjen se deplasează cu ușurință dintr-o ramură în alta, atingând rar solul. Numele provine din postura sa asemănătoare unui păianjen, deoarece se deplasează adesea atârnând sub ramuri, folosindu-și brațele, picioarele și coada. Este considerată una dintre cele mai inteligente primate. Deși primii exploratori susțineau că formează „lanțuri vii” pentru a traversa râuri, nu există dovezi în acest sens—agilitatea lor rămâne însă impresionantă.
Structura socială este flexibilă. Grupurile mari se împart în timpul zilei în subgrupuri mai mici și mai mobile, ceea ce facilitează găsirea hranei. Masculii rămân de obicei împreună și colaborează în apărarea teritoriului, în timp ce femelele părăsesc grupul natal odată ajunse la maturitate.
Se crede că strămoșii acestor maimuțe au ajuns în Lumea Nouă acum aproximativ 40 de milioane de ani, probabil din Africa. Astăzi, specia este amenințată din cauza distrugerii și fragmentării pădurilor tropicale. Programele coordonate ale grădinilor zoologice europene joacă un rol important în conservarea sa. În parcurile zoologice, aceste maimuțe pot trăi foarte mult—unele exemplare, inclusiv al nostru, depășesc 45 de ani.
Primates / Atelidae
IUCN Redlist: VU (Vulnerable)
II.
