Cerb lopătar persan (Dama mesopotamica)

Habitat: Păduri și desișuri de-a lungul râurilor din Asia

Hrană: Ierbivor

Cerbul lopătar persan se numără printre cele mai rare mamifere din lume. În trecut era răspândit în aproape întregul Orient Mijlociu, însă până la mijlocul secolului al XX-lea au mai rămas în sălbăticie doar aproximativ o sută de exemplare, în timp ce în grădinile zoologice trăiau în jur de trei sute.

Salvarea acestei specii de la dispariție a început în două moduri destul de neobișnuite. Între anii 1957 și 1958, grădina zoologică Opel din Germania a capturat câteva exemplare în sud-vestul Iranului. Populația actuală din grădinile zoologice provine din descendenții acestor animale.

În același timp, în anii 1964–1965, șase exemplare sălbatice au fost capturate în Iran și mutate într-o zonă protejată, unde s-au putut reproduce fără perturbări. Această populație a început și ea să crească, ceea ce a permis ulterior crearea unor noi habitate în mai multe regiuni. Până în 1995, populații pure de cerb lopătar persan au reușit să supraviețuiască în mai multe zone.

Pentru că anterior fusese considerat o subspecie a cerbului lopătar european, au existat cazuri de hibridizare cu această specie. Ulterior însă, aceste exemplare hibride au fost identificate și eliminate din programele de reproducere.

Datorită acestor măsuri de conservare, populația sălbatică a început să crească lent. Cu toate acestea, pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a speciei, este necesară în continuare o protecție strictă.

Artiodactyla / Cervidae

IUCN Redlist: EN (Endangered)

I.