
Animal talk&feeding: Rinocer indian
Primii noștri doi rinoceri au fost Csülök și Akeno, ambii născuți în anul 2018. Csülök a sosit de la Nyíregyháza, iar Akeno s-a mutat din Anglia la Szeged, orașul soarelui, în toamna anului 2020. După ce a ajuns la maturitate sexuală, Csülök s-a mutat la Grădina Zoologică din Wrocław în mai 2026.
Deși Akeno are deja dimensiuni impresionante, va continua să crească. Rinocerul indian poate atinge o înălțime de 180 de centimetri la greabăn și o greutate de până la trei tone.
Rinocerul indian este cea mai mare specie asiatică de rinocer. Pielea sa prezintă numeroase pliuri adânci, care îi conferă un aspect asemănător armurii cavalerilor medievali. Din acest motiv, mai este numit și rinocer cu platoșă.
Akeno poate părea foarte prietenos, însă se comportă astfel numai cu persoanele pe care le cunoaște deja. De aceea, îi rugăm pe vizitatori să nu încerce sub nicio formă să îl atingă. Rinocerii au vederea foarte slabă, iar atunci când se sperie pot porni în goană cu o viteză de până la 50 de kilometri pe oră, trecând prin aproape orice le apare în cale. Mirosul și auzul lor sunt însă excelente.
Rinocerii indieni sunt erbivori și se hrănesc cu ierburi, frunze și fructe. Consumă zilnic hrană în cantitate echivalentă cu aproximativ 1% din greutatea corporală. În timpul pășunatului își folosesc buza superioară mobilă pentru a prinde vegetația.
În natură trăiesc în general singuri, iar masculii și femelele se întâlnesc numai în perioada de reproducere. Masculii își delimitează propriile teritorii, pe care le apără cu înverșunare de alți masculi, însă femelele pot trece liber prin acestea.
După o perioadă de gestație de 16 luni, femela naște un singur pui, care cântărește aproximativ 60–80 de kilograme. Puiul consumă zilnic 20–30 de litri de lapte și ia în greutate aproximativ 1–2 kilograme pe zi.
Rinocerilor indieni le place foarte mult să se tăvălească în noroi. Acest comportament nu numai că îi ajută să își regleze temperatura corpului, ci le protejează pielea și împotriva agenților patogeni și a paraziților hematofagi. Stratul de noroi oferă o protecție suplimentară pielii lor deja groase.
Conservarea rinocerului indian poate fi considerată în prezent o poveste de succes. La începutul secolului al XX-lea mai existau mai puțin de 200 de exemplare, însă astăzi populația sălbatică numără peste 3.500. În ciuda acestei creșteri, specia este considerată în continuare grav amenințată.
Pe lângă restrângerea habitatului, principala amenințare o reprezintă braconajul. În medicina tradițională orientală, cornului său îi sunt atribuite proprietăți vindecătoare. Pentru a sprijini supraviețuirea speciei a fost creat și un program de reproducere pentru conservare, la care participă și Grădina Zoologică din Szeged.
Peste aproximativ doi ani, Akeno ar putea primi o parteneră din Franța.
